Treceți la conținutul principal

Poem

 

dorul bate dintr-un zâmbet.

Și dorul bate dinspre un trist râset.

Și dorul bate mereu spre trist cântec.




Și dorul bate din camera inimii mele.

Și dorul bate din cuvintele ce mi-s  atât de grele,

Și dorul bate când uită mintea cum se simte iubirea.

Și dorul bate spre mâinile ce și-au  uitat  iar finețea.



Și dorul bate din buzele mele tăcute,

Şi dorul bate spre ale mele bucle, 

Și dorul bate din genele mele arse.

Și dorul bate spre frigul ce-i atât de aspru,

Și dorul bate din ceaiul ce mi atât de acru, 

Și dorul bate când tac,se citește-n privirea ce stă să plângă,

Și dorul bate și mă-ntreabă ce fac? 

Și dorul bate mă-ntreabă  să stau sau să plec.

Sau să-ți  spun că încă  te iubesc? 


Și dorul din privirea mea mută  tot tace,

Dar vrea să te ia în brațe ,

Și dorul din mine ,vrea ca inima mea cu inima ta să nu se mai complice.

Și dorul dorurilor ce le duc, îmi aduc aminte cum fulgi de zăpadă, îmi dau semne, să le zic pe nume,

oare?

 

Nu le zic ,ştiu și ei.. că iubirea mea pentru alții nu moare.



Și dorul meu după dorul tău nu moare,

Iar ochii mei cu ochii tăi își transmit o astfel de chemare,

Și dorul din mine acum s-a transformat într-o furtună tot mai mare.



Și dorul meu după dorul tău,  

Nu vrea și nu poate,

Să  mai te câștige, oare..

O meriți tu pe ea? 

Sau nu ți-ai asumat de tot vina?



Și dorul meu într-un decor final..

Stă o poză oarecare , amuzant cumva,

Într-un timp suferința nu s-a scuzat,

Am dansat așa ,până m-am detașat.

Firul era legat forțat, am ținut-o ,

Până de tot iubirea pentru cineva, 

M-a făcut să mă ridic și să uit iar  povestea. 


Dorul meu după dorul tău, 

Zboară acum știi,  spre alte lumini. 

Dorul meu după dorul tău e după alte culmi. 


Dorul meu după dorul tău, 

Își poartă un alt lung drum,

O lacrimă s-a întâlnit cu un fulg,

Mi-a zis să nu renunț la a meu vis.


Dorul meu după dorul tău, 

Nu mai vrea să te audă,

A scăpat de durerea  sa cruntă.




Dorul meu după tot dorul tău, 

Zău, că mult te-a tot iubit,

Dorul meu după dorul tău, 

Îi s-a întețit adânc încât;

Firele inimii ei... s-a descusut, 

Așa că și-a consumat rănirea, 

Paginile ei a consumat hârtia,

s-au întrebat cred,și nu pot întreba..

Ce dragoste, te-a rănit aşa?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Poem

  Mi-e atât de greu să trăiesc, Acea iubire pe care n-am întâlnit-o, Doare şi uneori cred... Că în interiorul nostru e frig, Iar palmele noastre-s tot de fier,  Așteaptă să fie încălzite, de alte mâini ce-s căutate cu prea mult mister. .

Poem

    S-a încheiat cu incertitudinea inimii mele. Mi-am blocat cuvintele-n haosul decor, Cu gândul că ai dispărut din noastră poveste. Însă a mea inimă îţi mai şopteşte numele, de dor. Palma mea atinge ceaşca de cafea, dulce şi amară, Ca şi cum te-aş atinge într-o clipă de vagă speranţă. Ochii negri mă cheamă, dar sunt atât de departe. Iar tu…eşti doar o umbră ce nu mai se zbate. Însă a mea inimă îţi mai sopteste numele-n noapte. Şi cum viaţa e atât de vastă, îţi doresc numai bine: Să fi la a ta casă, îmbrăcată-n iubire şi raze divine. Să-ţi dai voie să te simţi vulnerabil, să-nveţi să te ierţi Pentru ale tale greşeli, din care iubirile uneori Din care iubirile uneori te lasă- Cu ochiii treji Vocea raţiunii mele mi-a zis să ard toate amintirile  Nefăcute cu tine, vorbind de el, Scoţând cioburile cu mâinile mele sfinte. Acea despărţire n-a fost fizică, între ale noastre suflete… Din păcate, nu ţi-am fost numită “ cealaltă jumătate” Uneori, lăsăm trecutul să se piardă-n spate...

Poem

  Când iubirea nu ți se demonstrează,  Tu împachetează-ți inima și pleacă. Când  calci în casa cuiva, Te rog,nu-i închide de tot ușa.  Când ochii ți-s morți de nesomn; Inchide-i ,visează, flori într-o vază ,o nouă iubire,  o altă viață. Când e inima ta la ananghie,  Te rog, citește biblia; Te va ajuta în acele clipe nesenine.  Când ți-s pleoapele rare, Te rog, să te mai uiți la soare; Să te bucuri de păsările călătoare.